Sa vedem daca am avut dreptate exprimand opinia ca ridicarea Plafonului de Indatorare in USA nu ve trece Testul Economiei Reale

The 9th of August

The price of Gold

See for yourself: One day before Debt Ceiling decision the price of gold was 1620 $. One week after it raised to 1740$.


Now you really see for yourself that the Debt Ceiling raised did not pass the Real Economy Test. 

Extended promissory note from Federal Reserve: Interest rate next to zero until mid 2013.

The Federal Reserve cut its benchmark rate to the historic low of 0 per cent to 0.25 per cent in December 2008, claiming that it is in response to the financial crisis. The hope was that the low rates would foment a sustained recovery by making it cheap to borrow money to go shopping or build a new factory.

It did not work at all, and I am asking myself: Do „they” imagine that it will work from now on?

Why it did not worked ?

Because what the Fed generated indeed in December 2008 was a policy of cheap money to borrow.

It means that those who are making economies, have the power to not to spend all they gain, decided to make bank deposits and did not use at once all the resources they have at once, got very little for the value of their work by depositing it in banks.

And it means that those who have not purchasing or investment power used and can use also from now on the resources of others for almost nothing.

Frankly speaking, those how are not able to make money can use money for almost noting.

Now the question is: if this extended policy is going to strengthen the economy?

NOT AT ALL. None can build healthy economy with unfair rules at the expense of others.

So, the bad decision regarding the Debt Ceiling generated another bad decision: cheap money to borrow.

7 August 

As you may remember, we are not alone in the world and the Muslim countries are Celebrating Friday and working on Saturday and Sunday.
So, let us see what happened in the global economy during Saturday and Sunday:
After taking a stroke in the …neck  on August 6, (USA Market), the global economy knees were soaked: Tadawul index of Saudi Arabia stock market fell 5.5% on Saturday and DFM General Index of the market in Dubai has lost 5.2% Sunday.
I guess these are going to be handbook lessons beginning next year. 

6 August, la orele amiezii:

Ca sa inteleaga si prietenii din alte tari scriu o parte din text in engleza

‎The AAA taboo for rating US Economy is gone. For the first time in history Standard & Poor’s could NOT afford to keep anymore the AAA rating for USA without risking indeed its credibility and damaging totaly the rating criteria and system.

Thus, S & P decided to lower the USA Economy to AA+. And it is all about state and political intervention in Economy.

Prevad un prapad Luni la deschiderea burselor.

Acum Democratii au timp de reflectie daca a meritat sa duca atata lupta pentru a-i convinge pe Republicani sa mareasca Plafonul de Indatorare.

Coroborat cu faptul ca nimeni n-a cumparat bonuri de tezaur emise de state europene putem trage doua concluzii foarte simple dar indiscutabile:

1. Interventia statului si a politicului in economie nu aduce sub nicio forma stabilitate si dimpotriva. Chiar daca nicaieri in lume nu avem piete cu adevarat libere ci partial ori semi-reglementate, Piata reactioneaza conform legilor ei imuabile.

2. Indiferent cine ai fi … sau chiar daca esti Senatul SUA, nu te poti imprumuta pe seama resurselor viitoare ale cetatenilor ori actorilor economici, actorilor sociali, etc, … pretinzand ca faci asta pentru stabilitatea lor … si inchipuindu-ti ca nimeni nu va reactiona ca sa puna lucrurile la punct.

Ce s-a intamplat ieri, volatilizarea de 2.5 trilioane USD din valoarea  activelor,  si ce se intampla azi, 6 august, scaderea ratingului SUA la AA+, sunt nimic altceva decat punere la punct a lucrurilor dupa o suita de decizii proaste, incepand cu bailout-ul unor banci, adica cu folosirea resurselor pulbice pentru a spala pacatele afacerilor private.     

5 August,  la orele 12: 30 din Piata SUA s-au evaporat pur si simplu 2.5 trilioane USD.

Indicele MSCI All-Country World are o prabusire de 8,6%. Adica valoarea companiilor din SUA a pierdut 2,5 trilioane de dolari US.

Sa recapitulam ca sa intelegem cu totii, economisti si ne-economisti:

– SUA a crescut plafonul de indatorare cu 238 miliarde de USD pe 3 August.

– valoarea companiilor s-a prabusit cu 2.5 triliarde, pe 5 August.

Cu alte cuvinte am putea spune ca o crestere a Plafonului de Indatorare doar de 1 %, de la 14.520 mld la 14.580 mld, a dus la o prabusire a valorii activelor USA cu 8.6 puncte procentuale.

Un exemplu elocvent ar suna cam asa:

Ai o casa de pe care o expui evaluarii si vanzarii. Face 100.000 USD.  Apoi te gandesti si te hotarasti sa iei un imprumut de 1.000 USD … chipurile sa o mai infrumusetezi, s-o consolidezi, s-o cosmetizezi. Next? Afla cumparatorii ca te-ai imprumutat si peste doua zile nu-ti mai ofera decat 91.400 UDS.

Si in conditiile astea stai si te intrebi: A meritat tot efortul de a-ti convinge toata familia (in cazul SUA opozitia republicana si electoratul) ca faci bine marind Plafonul de Indatorare … si va fi bine daca te imprumuti?

Pastrand proportiile, daca la fiecare 100.000 de dolari companiile USA au pierdut 8.600 USD … chiar ca n-a meritat.

Concluzia majora insa este alta: Interventia Statului in Economie nu face, genereaza decat dezastre. Nicidecum crestere economica ori macar stabilitate!

 Insa problema nu-i solitara si cu referire limitata la valoarea activelor. Cum reflexul de vecuri al patronilor de active este de a se indrepta impotriva angajatilor ori de cate ori valoarea afacerii lor scade, va urma un val masiv de somaj. Adica banul public va si in si mai mara apasare iar devalorizarea activelor din Piata va genera probleme sociale.

Pana azi, 5 August, este clar ca Marirea Plafonului de Indatorare in SUA, desi a trecut pe 3 August testul politic … a ramas corigenta la testul Economiei Reale.

Articolul Intial:

In majoritatea tarilor, inclusiv in SUA, „marirea plafonului de indatorare”, adica ceea ce uneori, cu aplicarea unor criterii clare, economia moderna defineste ca „datorie odioasa” (pentru ca este facuta fara acordul cetatenilor si sub nicio forma in beneficiul lor) … a trecuuut Testul Politic. Pana la urma puterile si opozitiile s-au inteles cam pe toate continentele.

Se stie ca toti se imprumuta … nu prea se stie foarte clar de unde !!! … pana acum se imprumutau unii de la altii, ori pe bonuri de tezaur de la populatie si banci … Azi unii bat la poarta Chinei, altii la FMI, altii aiurea …

Nu prea e clar nici in ce conditii se imprumutaiar acesta va fi obstacolul cel mai de netrectut pentru mediul economic si de afaceri.

Marile banci au intrat deja in vrie … vezi Banca Evetiei care a adus dobanda aproape de ZERO.

Dincolo de orice argument „marirea plafonului de indatorare” trebuie sa treaca Testul Economiei Reale. Iar eu cred ca la acest test Plafonul o sa ramana corigent.

Diferenta intre Testul Politic (pe care Plafonul de Indatorare l-a trecut) si Testul Economic este ca cea intre macheta unui palat si un palat real. In macheta nu poti organiza receptii, nu poti primi ambasadori, nu poti macar sa faci o cina de afaceri.

Cred ca abia dupa aceasta decizie politica,  de marire a plafonului de indatorare in SUA, mediul economic si de afaceri se va trezi si va vedea ca avem nevoie de o Noua Ordine Economica, Sociala si Politica.


1 comentariu la “Plafonul de indatorare: Testul Politic si Testul Economic …”
  1. Ade a spus:

    „nu prea e clar de la cine se imprumuta”…… e foarte clar de
    fapt, de la „acei” care au ghidat sistemul in acest punct.
    In ultimii 100 de ani s-a lucrat neincetat la concentrarea potentialului in mana a cator mai putine entitati. Nu s-a facut decat sa se creeze o vulnerabilitate cat mai mare a sistemului. La fel cum ai construi o cladire cat mai mult pa verticala ptca atunci cand doresti sa-ti fie cat mai usor sa o darami.

Comentariul tau